1 Decembrie 1918

Categoric, cetăteranul român este o mare problemă la care trebuie lucrat intens,
dar si la Imn se poate lucra între timp.
Uite, eu voi porni să fac versurile pentru un eventual Imn al României.

Cum nu vreau să creez animozităţi, de Ziua Naţională a României, postez acest text acum... Vă rog să-l trataţi cu bunăvoinţă şi eventual să îl comentaţi, cu decenţa cuvenită. Mulţumesc mult!

O sărbătoare care dezbină, 1 Decembrie 1918.

Foarte mulţi români sunt sincer indignaţi de ce concetăţenii lor maghiari, nu se bucură la unison cu ei, de 1 Decembrie, Ziua Naţională a României, ba mai mult o consideră o zi funestă, de doliu pentru maghiarime...
Hai să analizăm această chestiune pe îndelete...
Un prim răspuns îl găsim în nerespectarea prevederilor Declaraţiei de la Alba Iulia, care spunea printre altele:

"Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie, prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie, cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc."

Oare ce şanse mai sunt azi, de a aplica acel concept numit deplină libertate naţională, când atunci la 1920, cu 53% din populaţia Transilvaniei formată din români şi 47% din alte comunităţi etnice, nu s-a aplicat decât în foarte mică măsură, azi, când 73% din populaţie este formată din români...

Unde a fost dreptul de reprezentare în corpurile legiuitoare, când din Consiliul Dirigent al Transilvaniei, nu a făcut parte nici un reprezentant al comunităţilor etnice ? De la început am pornit cu aere de stăpîni, iar rezultatul nefast al acestei politici îl trăim din plin şi astăzi. Transilvania, Banatul şi Bucovina, au fost tratate ca nişte teritorii cucerite, acesta este tristul adevăr...

Desigur, acea Declaraţie nu era obligatorie, dar din punct de vedere moral cel puţin , politicienii români au greşit flagrant faţă de cei 43% dintre cetăţenii Transilvaniei, care nu erau români...

"Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat."

Azi, când biserica ortodoxă este stat în stat, cam cum credeţi că se simt membri celorlalte confesiuni? Cum credeţi că se simt greco-catolicii, romano-catolicii, reformaţii, unitarienii sau evanghelicii, în faţa ofensivei ultranaţionalismului ortodox? Cum credeţi că ne simţim noi ardelenii şi bănăţenii, indiferent de etnie, în faţa acestei ofensive continue şi agresive, a unei biserici de tip stat?
Intenţionat sau nu, vă las pe voi să spuneţi, statul român a comis greşeli după greşeli, repetând parcă trase la indigo, exact greşelile comise de statul austro-ungar! Să dăm câteva exemple în oglindă:

- prenumele neromâneşti au fost schimbate în variantele româneşti
- lipsa totală a autoguvernării, autonomiei, creându-se în timp un stat supercentralizat şi naţionalist.
- înainte de 1918 se învăţa istoria şi geografia în limba maghiară, am preluat şi noi exact la fel!
- s-au schimbat denumirile maghiare sau germane la sute de localităţi, în unele perioade interzicându-se chiar şi folosirea numelor maghiare pentru localităţi şi denumiri geografice.
- pe lângă fenomenul normal de asimilare naturală ( între 1867-1918, populaţia românească a scăzut cu 2%) s-a dus o politică de stat brutală, pentru schimbarea raportului etnic în oraşele din Transilvania şi Banat, astfel încât din 1918 până azi ,procentul românilor din Transilvania şi Banat a crescut de la 53% în 1918, la 73%. În oraşe, raporturile procentuale au fost pur şi simplu inversate, fără să se ţină cont de tradiţiile de secole ale acestor regiuni. Sigur că era nevoie de români mai mulţi în unele oraşe, dar ceea ce am făcut noi, a depăşit nişte limite ale bunului simţ. După estimările făcute după 1990, cca 1,000,000 de români din Vechiul Regat au venit în Transilvania şi Banat. Saşii, şvabii şi evreii au dispărut în proporţie de 85-90%, maghiarii au pierdut peste 500,000 de persoane, iar românii ardeleni şi bănăţeni au pierdut şi ei peste 700,000 de persoane. Azi, Transilvania şi Banatul mai au 6,450,000 de locuitori, cca 33% din populaţia României...

Greşelile făcute de maghiari, în perioada dualistă, sunt evidente şi orice maghiar corect le recunoaşte cu jenă. Dar probabil că e mult mai simplu să aplici principiul dinte pentru dinte, decât să încerci să rezolvi problemele onest.

Iată de ce, maghiarii nu sunt fericiţi de 1 Decembrie şi consideră că alegerea ca zi naţională este făcută intenţionat împotriva lor, când se putea găsi foarte uşor orice altă variantă, care să nu le zgândăre susceptibilităţile. Cu toate acestea o respectă, dar să le ceri să şi exulte de bucurie, e un pic cam mult!
Le cerem mereu să fie buni români, să fie solidari, dar i-am tratat totdeauna ca cetăţeni de rangul doi. Iar dacă vreunul îndrăzneşte să comenteze, imediat îi aducem aminte că şi ei ne-au tratat la fel de-a lungul istoriei, sau dacă nu le convine, să plece în Ungaria!
Nu aceasta este soluţia în anul 2014, în Europa civilizată, ci o mult mai mare deschidere faţă de tradiţiile, cultura, patrimoniul comunităţilor etnice şi religioase din România.

Pentru ca ziua de 1 Decembrie să fie cu adevărat o zi a naţională a tuturor cetăţenilor români, va trebui să fim mai toleranţi şi să acceptăm diferenţele dintre noi. Fiindcă aceste diferenţe, dau farmecul unic al Transilvaniei şi Banatului.
Haideţi să salvăm ce se mai poate salva şi să nu lăsăm ura şi şovinismul să prevaleze între noi.

Românii şi maghiarii au în faţă o perspectivă foarte bună, cu o singură condiţie: să înveţe a se respecta reciproc!

Aş încheia acest text, cu cuvintele lui Kós Károly:

"Omul transilvan este determinat de acest pământ sub toate aspectele [...]. Există un psihic transilvan, care nu este un privilegiu al maghiarimii ardelene, ci şi o predestinaţie a comunităţilor germane şi române din Transilvania." Puteţi schimba român cu maghiar şi veţi obţine acelaşi rezultat.

„De o mie de ani se petrece pe pământul Transilvaniei miracolul celor trei popoare şi culturi, care trăiesc laolaltă păstrându-şi - pentru că pot să-şi păstreze - caracterul particular, dar pe lângă acesta îmbracă şi un caracter comun, care le diferenţiază faţă de toate popoarele şi culturile din jurul lor."

Dacă vom înţelege odată pentru totdeauna că ceea ce ne uneşte este mult mai important, decât ceea ce ne desparte, atunci copiii noştri vor putea spune, nu peste mult timp: 1 decembrie, sau 15 martie ne unesc şi nu ne dezbină...

Tudor Duică.

Frumoase!

Apreciez că au fost ordonate corect culorile!
Sunt mulţi care încep cu roşu şi termină cu albastru.
Foarte frumos, felicitări!
A făcut-o la şcoală?

Abby, este foarte frumoasa harta facuta de Ioana Bravo!

Frumoase cantece ai postat, Mihaela.

De Ziua Nationala, cu cele mai bune ganduri pentru Tara si pentru minunatii Ei locuitori...

Unire, Intelegere si Pace!

Asa trebuia sa arate Romania...

"La mulţi ani!" României şi "La multă minte!" românilor!

Ziua de 10 mai a fost zi națională a României până la venirea comuniștilor la putere. Dictatura a șters-o din memoria colectivă. La fel și democrația. În timpul comunismului, ziua de 10 mai lipsea și din manualele școlare. Independența se invoca doar în discursul lui Mihail Kogălniceanu din Parlament, rostit în 9 mai. Democrația a stabilit Ziua Națională a României în 1 decembrie. "S-au temut", spune istoricul Neagu Djuvara.



"Mai este un argument. Sărbătorile naționale e bine să fie făcute într-un moment când trebuie să se danseze în stradă. La 1 decembrie, mai întâi nenorociții de ostași pe care-i aduci de la patru dimineața stau cu orele în picioare, îngheață, iar cei care vin să facă discursuri, le vezi aburii cum ies din gură. Nu e potrivit, e cuminte să faci o sărbătoare națională când lumea se poate bucura. Luna mai e cea mai frumoasă din calendarul nostru. E cea mai frumoasă. Acest 10 mai are toate calitățile, e și adevărul că este data când s-a declarat independența României și ar fi bine să se respecte și este și data când e cel mai plăcut. Eu sunt de părere că ar trebui revenit la 10 mai", a mai spus istoricul.

http://www.dcnews.ro/ziua-regelui-10-mai-interzisa-de-doua-ori-de-ce-spune-istoricul-neagu-djuvara-ca-ar-trebui-sa-fie-ziua-na-ionala-a-romaniei_461009.html?

Şi, totuşi, la 1918 românii n-au avut nicio apăsare să vină încă de vinerea la Alba Iulia, în căruţe sau pe jos, şi apoi să stea în frig tot de la patru dimineaţa, ca "nenorociţii de ostaşi" de astăzi, doar ca să spună "Vrem să ne unim cu Ţara!".

Poate ar fi mai bine ca şi defilarea să se facă virtual, pe calculator: n-ar mai îngheţa ostaşii, nu s-ar mai consuma combustibil, n-ar mai ieşi aburi din gurile (oppps! era să zic sufletele) politicienilor şi, cel mai cool, am putea face upgrade la tehnica militară cu care s-a lăudat armata astăzi la paradă: tehnică model '80 sau mai veche. Că ce-i mai nou este de căpătat; ce le-a prisosit altora.

Iar noi să stăm în casă, la căldurică, fiindcă afară-i frig, şi să dăm like-uri sau să punem emoticoane cu aplauze!

Sau de ce n-am serba Ziua Naţională în Bahamas? Acolo-i cald şi în decembrie, avem valuri, soare, gagici, plajă cu nisip fin, nu ca la noi pe litoral, băuturi cu umbreluţe pe care le-am putea înlocui (umbreluţele) cu steguleţe tricolore şi am putea cânta la hawaiană "Deşteaptă-te române".

Dar ce zic eu? La dracu' cu "Deşteaptă-te române"! Anton Pann a făcut un cântec de tot rahatul: este scris în gamă minoră, este plângăcios, nu trezeşte simţul patriotic în români iar versurile lui Mureşianu nici nu mai sunt de actualitate! Ce, oastea mai este creştină? Nu! Avem atei, avem musulmani şi, poate, chiar vreo câţiva budişti. Am putea înlocui imnul ţării cu "Bahama mama" al lui Bony M, care debordează de optimism, sau cu "Exodus" al lui Bob Marley că tot sunt ai noştri în exod prin Europa!

La Alba Iulia s-a defilat cu militari şi tehnică de luptă adusă de la Cluj.

La Multi Ani, români de pretutindeni!
Că, de fapt, voi sunteti România...

De ziua noastră, aşa să ştiţi că vă mulţumesc!

Vă mulţumesc, dragi maghiari, pentru frumoasele oraşe din Transilvania, pe care poate că puteam să le păstrăm mai bine. Vă mulţumesc pentru că ştiu cât de greu e în ziua de azi, când noi sărbătorim o patrie mai mare, să nu vă gândiţi că voi v-aţi ales doar cu o patrie mai mică.

Vă mulţumesc, dragi germani. Nu doar pentru castelele teutone şi cetăţile voastre ţărăneşti la care ne ducem copiii în week-end, uitând adesea să le spunem cine le-a făcut, dar şi pentru regele pe care ni l-aţi dat: Carol I de Hohenzolern. Datorită lui avem o ţară mare, cu reguli pe care încă încercăm să le respectăm!

Vă mulţumesc, dragi turci şi tătari: voi adăugaţi mirodeniile Orientului, nu doar în mâncarea pe care o numim naţională (a voastră, de fapt), ci şi în felul nostru de a fi: Nastratin Hogea e şi-al nostru!

Vă mulţumesc, dragi bulgari, că aţi putut să treceţi peste pierderea provinciei Dobrudja acum 100 de ani, că să avem şi noi ieşire la mare (deşi, uite, ca tot la voi tragem în concediu!).

Vă mulţumesc şi vouă, dragi evrei, atât de prigoniţi, pentru că ne-aţi dat atâtea generaţii de doctori şi profesori şi matematicieni şi poeţi. Vă mulţumesc pentru Tristan Tzara (a fondat curentul dadaist, prima mişcare artistică globală în care avem şi noi un întemeietor), dar şi pentru Mihail Sebastian, tratat atât de rău de generaţia bunicilor mei…

Am uitat pe cineva? Sigur că da: România e făcută şi de ţigani, armeni, greci, italieni şi evrei, ba chiar şi francezi. Ei, da, de ce credeţi că se numeşte Facultatea de Medicină Carol Davila?

Vă mulţumesc tuturor şi-mi pare rău că atâţia aţi plecat!

Şi-mi pare rău că destui dintre cei care au rămas nu se simt mereu cofortabil în Romania pe care am construit-o. Aş vrea doar să ştiţi că, pentru mine, e şi ţara voastră. Mai bogată pentru că sunteţi. Mai frumoasă pentru istoria pe care o reprezentaţi. Mai săracă atunci câ0d nu mai sunteţi să munciţi şi să visaţi alături de noi.

M-am gândit să vă spun asta, într-o zi când auzi încontinuu şi peste tot doar cuvântul “român”.

Pentru mine, România e întreagă doar cu voi!

Maghiari şi germani şi turci şi bulgari şi tătari şi evrei… (Lucian Mîndruţă)

Consiliul Dirigent. Primul Guvern roman al Transilvaniei si Banatului dupa decretarea Unirii. Randul de jos, de la stanga la dreapta: Al. Vaida Voevod, St. Cicio Pop, Iuliu Maniu, Vasile Goldis, Aurel Vlad. Randul de sus : Iosif Jumanca, Romul Boila, Valeriu Braniste, V. Bontescu, Ioan Suciu, A. Lazar, E. Hatieganu, Ion Flueras (lipsesc Octavian Goga si Vasile Lucaciu, aflati  in misiune in strainatate).

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/