Pace!
 
AcasaFAQCautareMembriInregistrareConectare
__Nu sta in poartă, intră!__
Dum 24 Aug 2008, 20:37 Scris de Administrator

VIZITATORII au si ei o sansă de a posta pe acest Forum.
Doar pe acest topic - cine doreste acces la restul Forumului trebuie să se înregistreze.

Ca membri puteti avea acces total la subforumuri ce nu sunt afisate vizitatorilor, cum ar fi Muzică, Politică, Popasuri si altele.

Comentarii: 258
Ultimele subiecte
» ASTAZI E ZIUA TA...
Ieri la 15:16 Scris de zaraza26

» BANCURI
Ieri la 00:44 Scris de Ion

» DE PRIN LUME ADUNATE...
Dum 20 Aug 2017, 10:18 Scris de Anahoret

» Invatamant
Dum 20 Aug 2017, 10:11 Scris de Anahoret

» ION
Dum 20 Aug 2017, 07:58 Scris de Anahoret

» Vorbe de duh spuse de un cinic
Mier 16 Aug 2017, 07:30 Scris de dolion

» Casuta din padure
Lun 07 Aug 2017, 10:06 Scris de zaraza26

» Ce mi-a placut azi
Joi 03 Aug 2017, 19:20 Scris de Emil Condor

» Va mai exista Romania ?
Lun 24 Iul 2017, 18:20 Scris de Ion

» Corupția din România
Dum 23 Iul 2017, 23:44 Scris de Anahoret

» Muzica POPULARA
Mier 19 Iul 2017, 06:39 Scris de dolion

» Veștile triste
Mier 12 Iul 2017, 14:48 Scris de Ion

» CANADA
Mar 11 Iul 2017, 03:59 Scris de Ciprian

» ZBOR DE CONDOR
Mar 11 Iul 2017, 00:53 Scris de Emil Condor

» Stiri IT
Dum 09 Iul 2017, 16:16 Scris de Anahoret

» POPASUL DOLION (III)
Dum 09 Iul 2017, 14:41 Scris de Ion

» Limba română
Mier 05 Iul 2017, 14:25 Scris de zaraza26

» Klaus Johannis - Presedintele ales
Mier 05 Iul 2017, 14:23 Scris de zaraza26

Cuvinte-cheie
istorie brasov Maxime Invatamant 23 curiozitati drumetie cugetari 1 sibiu Popasul problema
August 2017
LunMarMierJoiVinSamDum
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031   
CalendarCalendar
Top postatori
Emil Condor
 
dolion
 
abbilbal
 
ostrovna
 
zaraza26
 
aurora
 
Anahoret
 
Cristina
 
Ion
 
zuum
 
Cautare
 
 

Rezultate pe:
 

 


Rechercher Cautare avansata

Distribuiți | 
 

 CUVINTE DE FOLOS (I)

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos 
Mergi la pagina : Înapoi  1, 2, 3, 4, 5 ... 22 ... 40  Urmatorul
AutorMesaj
dolion

avatar

Numarul mesajelor : 21379
Varsta : 65
Data de inscriere : 31/05/2009

MesajSubiect: Re: CUVINTE DE FOLOS (I)   Lun 24 Aug 2009, 22:46

De ce întotdeauna, voi femeile, încercati să arătati mai bine?

Sincer să fiu, aceasta este o întrebare la care este dificil de răspuns pentru că femeile sînt foarte speciale fiind greu de înțeles, chiar dacă as fi femeie. Din acest motiv fiecare dintre voi este unică, dar în același timp aveti multe lucruri în comun unele cu celelalte.

Așadar, cînd sunteti tinere (și arătati cel mai bine cu putință) va chinuiti de unele singure înfometîndu-va, privîndu-va de toate lucrurile care ar trebui să va bucure cum ar fi dulciurile, sucul, uneori va autopedepsiti și refuzati chiar și tortul cînd sunteti sărbătorite de către cei dragi vouă, grătare dar și alte multe articole culinare care sînt create pentru bunăstarea voastră, nu împotriva voastră. În această perioadă va creati foarte mult rău îmbolnăvindu-va fizic iar o parte dinte voi chiar psihic. Toate aceste lucruri se întîmplă de la o vîrstă foarte fragedă începînd cu 15 și continuă pînă 30 de ani.

După ce depășiti această vîrstă realizati în cele din urmă cît de minunat arătati cu doar puțin timp în urmă și încercati din răsputeri să arătati din nou ca și atunci. Așadar, începe din nou șirul lung al autochinuirii voastre doar că în momentul acesta realizati și regretati greșelile săvîrșite, povestind tuturor cu mîndrie cît de frumoase și fericite erati cînd aveati 20 sau 30 de ani. Acum v-ati dori să aveti posibilitatea să întoarceti timpul înapoi și să reîncepeti viața, dar de data aceasta fără a săvîrși greșeli, dar din nefericire acest lucru este imposibil pentru voi.

Acum realizati că toată viața voastră ati suferit pentru nimic, că toată viața voastră a fost o lungă cursa de înfometare, așa că va decideti să faceti sport și bineînțeles să adoptati un regim alimentar sănătos.

Dar vine un timp cînd vă îmbolnăviti și realizati că v-ati risipit toată viața încercînd să arătati mai bine dar nu v-ati gîndit la propria voastră stare de sănătate. Acum sunteti dispuse să dati tot ceea ce aveti doar să va faceti bine, să fiti iar sănătoase și să arătati așa cu ati arătat înainte să vă îmbolnăviti.

Cînd aveti frumoasa vîrstă de 60-70 de ani vă uitati la pozele din liceu, la cele din vacanțe, la albumul de la nuntă, la pozele copiilor voștri, la nepoții voștri cum se joacă lipsiți de griji în curte și, ÎN SFÎRȘIT, realizati cît de fericite ati fost, dar niciodată nu ati constientizat acest lucru, fiind prea preocupate să arătati mai bine dacă arătati. Acum știti că este prea tîrziu pentru regrete deoarece viața voastră este aproape de final dar sunteti fericite pentru că puteti vedea ce lucruri minuate ati realizat în viața voastră. Va vedeti copiii fericiți cu copiii lor frumoși și sănătoși. Stati cu soțul vostru în parc pe iarbă verde, sub umbra unui copac stufos și discutati despre cît de frumoase erati cu doar cîțiva ani în urmă, cînd pielea voastră era atît de fină, părul era atît de încîntător, cînd corpul vostru arata atît de bine, cînd nu aveati nicio durere. Acum a venit vremea să nu va mai autotorturati prin înfometare, acum nu mai puteti mînca ceea ce doriti pentru că organismul vostru nu mai face față, fiind prea slăbit pentru a îndura orice mîncare. Nu e ironic ? Acum ati vrea să mîncati dar nu mai puteti, iar cînd erati tinere, nu mîncati deși puteati.

Prin urmare, ar trebui să va trăiti viața exact așa cum este ea fără să va mai torturati, să va simțiți cît mai bine cu putință pentru că viața este frumoasă și trebuie să o trăiți din plin.

_____________________
Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
Sus In jos
Emil Condor

avatar

Numarul mesajelor : 22375
Varsta : 58
Localizare : mereu cu voi
Data de inscriere : 23/08/2008

MesajSubiect: Re: CUVINTE DE FOLOS (I)   Mar 25 Aug 2009, 05:50

@dolion a scris:
Cine nu dorește să-și mențină tinerețea cat mai mulți ani?
Adevărul este că, personal nu gândesc la asta. Doar mă bucur de ce am în prezent. Sincer!

_____________________
_____________________
Esti ceea ce lasi în urma ta.(EC)
Sus In jos
abbilbal

avatar

Numarul mesajelor : 17567
Varsta : 73
Localizare : Cetatea Bălgrad, Transilvania
Data de inscriere : 28/09/2008

MesajSubiect: Re: CUVINTE DE FOLOS (I)   Mier 26 Aug 2009, 02:06

@Emil Condor a scris:
@dolion a scris:
Cine nu dorește să-și mențină tinerețea cat mai mulți ani?
Adevărul este că, personal nu gândesc la asta. Doar mă bucur de ce am în prezent. Sincer!

Atâta doar că cine leagă tinerețea de el, o pierde mai repede.

_____________________
Noa, seeerbus drajilor!
.......BLOG PERSONAL
Sus In jos
dolion

avatar

Numarul mesajelor : 21379
Varsta : 65
Data de inscriere : 31/05/2009

MesajSubiect: Re: CUVINTE DE FOLOS (I)   Mier 26 Aug 2009, 20:55

O locuință ne vorbește. O locuință ne primește sau ne este ostilă. Ea ne învăluie în parfumul său specific care nu vine din lumea materială, adică din lucrurile care se află înăuntru, nici din mirosurile tipice activității casnice și nici din atmosfera orașului. Este parfumul subtil al celor care locuiesc acolo și care tind să ne asimileze propriei aure energetice, odată ce am pătruns în spațiul vieții lor. O locuință are propria sa lumină, dincolo și mai presus de cea exterioară: este senzația care ne învăluie în clipa în care intrăm și care ni se strecoară în suflet, ne dăruie liniște, calm, bucurie sau, dimpotrivă, ne face temători, contractați, apăsați de "ceva" nedefinit și în raport de care putem defini viața celor dinlăuntru.

Fiecare locuință are propria sa stare de sănătate, propria sa respirație, care o reduce sau o amplifică pe a noastră. Așa cum are propria viață - parfum, lumină, respirație - o locuință are și propriile sentimente - ne iubește sau ne respinge, este plină de invidie, gelozie, amărăciune - sau dimpotrivă, înflorește de bucurie, calm, înțelegere. Fiindcă, de fapt, fiecare locuință are propriul ei suflet.

Poveștile copiilor lumii au populat locuințele cu spiriduși, gnomi, salamandre, genii, zîne, elfi... Și dacă toate acestea sînt adevărate? De fapt, v-ați întrebat vreodată dacă nu cumva inimile copiilor simt adevărul care nu mai este accesibil oamenilor mari? De ce se întîmpla aceasta? Pentru că adevărul, sau cunoașterea, vine din iubire, deci din inimă și nu din fragmentarea mentală a realității. Adultul cîștigă inteligență, dar pierde dimensiunea esențială a firii sale - iubirea. Iar iubirea, care este cunoașterea dăruită de Dumnezeu, ne face să vedem viața - o nesfîrșită și continuă viață - în ființa noastră, în casa noastră, în pămîntul, piatra, apa, focul, aerul, eterul care ne durează, ne mențin, ne apără, ne înconjoară pe noi și întregul Univers, aici și acum, pretutindeni și întotdeauna. Într-un Univers viu, unde fiecare particulă elementară are viața și rațiunea ei, cu atît mai mult locuința noastră are propria sa viață. Viața sa este creată de energia emanată de cele cinci „cărămizi” care stau la baza fiecărei „construcții” din întregul Univers (pămînt, apă, foc, aer, eter) care trebuie înțelese nu numai în plan material, dar și în planuri din ce în ce mai subtile; acestea sînt personalizate în plan subtil sub diferite denumiri - gnomi, ondine, salamandre, elfi. Dar mai mult decît atît, o casă are propriul suflet, generat de amprenta energetică a celor care locuiesc aici. De ce este atît de important să știm aceasta? Pentru că, la rîndul său, sufletul locuinței ne influențează gîndurile, sentimentele, deciziile, viața însăși. Dacă pătrundem în casă împovărați de ranchiună, dușmănie, gîndindu-ne în permanență la propriile eșecuri, la nedreptățile care ni s-au făcut, la tot ce am dorit să realizăm și nu am reușit, atunci exact această amprentă energetică ne va marca ziua de astăzi, dimineața de mîine, zile și zile de-a rîndul, pînă cînd ajunge să ne blocheze elanul, voința de muncă, puterea gîndului, capacitatea de a crea. O asemenea platoșă, departe de a ne apăra de „dezamăgiri” (așa cum spun unii dintre noi: eh! sînt obișnuit cu neîncrederea și înfrîngerea!) se transformă într-un vîrtej care ne soarbe întreaga viață. O casă se face, într-adevăr, cu „materiale de construcție”, dar trăiește numai prin gîndurile, sentimentele și sufletul nostru. Se spune adesea: „ceea ce gîndim, aceea sîntem”. Și este cu atît mai adevărat, cu cît propria noastră locuință "înregistrează" în aura sa energetica trăirile noastre, care apoi interferează cu gîndurile și emoțiile noastre, influențîndu-ne pe durate nedeterminate, uneori întreaga viață.

Dacă dorim să ne fie mai bine, ce-ar fi să începem să schimbăm cîte ceva în noi înșine și în afara noastră? Să începem prin a ne purifica locuința:

1. tot, dar absolut tot ceea ce facem, să împlinim cu drag, cu iubire, să punem suflet în fiecare lucru pe care-l avem de realizat:
* cu drag trebuie făcută curățenia locuinței și a fiecărui lucru dintr-însa (de aceea nu e bine ca persoane neinteresate decît de banii pe care-i obțin, să fie aduse în casă ca să ne "ajute la menaj");
* cu drag trebuie făcută mîncarea, cu atît mai mult cu cît aura energetică a persoanei care pregătește masa se impregnează în alimentele pe care le prepară și, în timp, îi influențează, mai întîi pe copii, apoi pe toți membrii familiei;
* cu drag trebuie îngrijite animalele de care răspundem, pentru că mulțumirea, dar și suferința lor, se răsfrînge, mai devreme sau mai tîrziu, asupra noastră;
2. să realizăm purificarea locuinței:
* prin parfumul consacrat (tămîie, smirnă, bețișoare parfumate, plante diferite, în raport de structura energetică a acestora). De fapt, mirosurile respective "ne plac" sau nu, în raport de rezonanța noastră energetică și de ceea ce ne lipsește din structura corpului auric la un anumit moment;
* prin utilizarea apei sfințite;
* prin sunet: purificarea locuinței se face utilizînd fie clopoței "de vînt", sau "de rugăciune", sau "de colind" (după posibilități și preferințe), dar mai ales prin muzica pe care o ascultăm; este bine ca fondul muzical ales, să creeze senzația de calm lăuntric, bucurie, aspirație spre absolut - indiferent de genul muzical căreia-i aparține piesa respectivă.
3. dar mai presus de toate, locuința se purifică prin gîndurile, emoțiile și trăirile noastre; dacă vom consacra fiecare din activitățile noastre lui Dumnezeu, dacă pentru fiecare din împlinirile noastre mulțumim lui Dumnezeu și dacă fiecare lucru pe care îl facem, îl facem în numele lui Dumnezeu, atunci creăm rezonanța divină perfectă în casa și în viața noastră, iar cuvîntul lui Iisus devine adevărul suprem pentru noi: „așa cum Eu sînt în Tatăl, și Tatăl este în Mine”.
Sau, mai simplu: lucrurile, gîndurile, sentimentele, emoțiile, trăirile noastre, pot chema îngerii. Casa este, în primul rînd, un spațiu de spirit, cu care sîntem în permanentă simbioză.

_____________________
Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
Sus In jos
dolion

avatar

Numarul mesajelor : 21379
Varsta : 65
Data de inscriere : 31/05/2009

MesajSubiect: Re: CUVINTE DE FOLOS (I)   Mier 26 Aug 2009, 21:03

Un vis îndrăgit de oameni dintotdeauna este acela al tinereții fără bătrînețe și al vieții fără moarte. Nu există popor din a cărui tradiție spirituală să lipsească această temă.

Caracterul pieritor al „învelișului trupesc“ nu este negat nici de cei care cred că după moarte nu mai este nimic, nici de cei care văd moartea ca o desprindere a sufletului nemuritor de trupul efemer.

Faptul de a fi conștienți că moartea nu poate fi evitată lasă o puternică amprentă asupra comportamentului și felului nostru de a gîndi. În mod paradoxal, reacția față de sentința că sîntem condamnați la moarte nu e revolta, ci resemnarea.

Practic vorbind, o prelungire semnificativă a duratei vieții se poate obține numai prin micșorarea ritmului de îmbătrînire. Din păcate, eforturile de cercetare în domeniul gerontologiei fundamentale sînt foarte mici, poate și datorită prejudecății că orice încercare de a stopa îmbătrînirea sau de a declanșa întinerirea este din start sortită eșecului. Unul dintre marii gerontologi ai lumii, Leonard Hayflick spune că: „Îmbătrînirea reprezintă singura boală căreia îi cad victimă absolut toți indivizii. Cu toate acestea, cauzele fundamentale ale îmbătrînirii rămîn astăzi la fel de învăluite în mister ca și oricînd înainte. Este remarcabil că, în ciuda universalității problemei, îmbătrînirea a ocupat și ocupă încă atenția unui număr foarte mic de biologi.“

Odată identificate cauzele primare ale îmbătrînirii, pasul următor ar putea fi înlăturarea acestor cauze și prin urmare eliminarea sau cel puțin micșorarea ritmului acestui proces. Totuși, la actualul nivel de dezvoltare a tehnologiilor, a determina cauza acestui proces nu este suficient. Dacă, de exemplu, îmbătrînirea este determinată genetic printr-o anumită succesiune a nucleotizilor în macromolecula de ADN, identificarea genelor responsabile pentru acest proces nu ar putea fi urmată imediat de modificarea sau înlăturarea lor prin tehnici de inginerie genetică.

Pe de altă parte, admițînd că tehnica actuală ar permite acest tip de intervenții, oportunitatea lor trebuie temeinic fundamentată. O eventuală eradicare a îmbătrînirii ar ridica probleme complicate de ordin etic și deontologic. Este vorba de o afectare profundă a destinului celor care, din diferite motive, nu ar putea beneficia de un asemenea tratament, aceștia din urmă vor fi expuși unei suferințe suplimentare, știind că îmbătrînirea nu este în realitate rezultatul unui destin implacabil.

În cazul în care toți indivizii ar beneficia de tratamentul pentru înlăturarea îmbătrînirii, sporirea duratei de viață ar duce la o importantă creștere demografică și nu este sigur că avantajele unei mai bune utilizări a experienței de viață ar putea compensa dezavantajele unei suprapopulări la toate nivelele.

În ciuda acestor probleme, rămîne totuși la îndemîna noastră să venim în sprijinul mecanismelor naturale de apărare împotriva efectelor presiunii timpului.

Multe speranțe se pun în întocmirea unei diete care să atenueze consecințele îmbătrînirii unor țesuturi și organe cum ar fi pielea, vasele de sînge, articulațiile, țesutul nervos și care să limiteze incidența bolilor asociate vîrstei înaintate. De exemplu, se știe că utilizarea în alimentație a grăsimilor saturate crește incidența bolilor cardiovasculare. Treptat, cel puțin în țările dezvoltate, aceste grăsimi au fost înlocuite. Uleiurile dietetice hidrogenate s-au dovedit „capabile“ să crească incidența bolilor autoimune. Pare, de aceea, mai indicată utilizarea grăsimilor marine, în ciuda faptului că sînt mai dificil de manipulat datorită perisabilității lor.

O serie de alimente se bucură de reputația de a combate îmbătrînirea. Usturoiul, de exemplu, cunoscut și ca antibacterial, antifungic, antioxidant, antitumoral și detoxifiant are proprietăți certe de încetinire a ritmului de îmbătrînire.

Alimentația poate influența procesul de îmbătrînire și prin aportul caloric realizat. Experimental s-a constatat că, reducînd cu 20% rația alimentară, pierdem în 10 săptămîni 7,5kg, în special țesut adipos, deci presiunea arterială se normalizează. Tonusul fizic și psihic este mult îmbunătățit. Se admite astfel că restricția alimentară este cea mai eficientă și cea mai convenabilă metodă capabilă să amelioreze procesele patologice și să prelungească durata de viață a organismelor. Mecanismul propriu-zis prin care restricția calorică își realizează efectele sale benefice este, în mare parte, o enigmă.

Îmbătrînirea rămîne, după cum am arătat, un proces pe cît de evident, pe atît de misterios.

Se cuvine totuși în finalul acestui material să ne reamintim că, mai presus de orice demers făcut în vederea prelungirii duratei vieții, se află orice efort îndreptat înspre îmbunătățirea calității acesteia. Să nu uităm că în cele din urmă nu contează atît de mult cît, ci, desigur, cum trăim.

_____________________
Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
Sus In jos
Emil Condor

avatar

Numarul mesajelor : 22375
Varsta : 58
Localizare : mereu cu voi
Data de inscriere : 23/08/2008

MesajSubiect: Re: CUVINTE DE FOLOS (I)   Joi 27 Aug 2009, 03:12

@abbilbal a scris:
@Emil Condor a scris:
@dolion a scris:
Cine nu dorește să-și mențină tinerețea cat mai mulți ani?
Adevărul este că, personal nu gândesc la asta. Doar mă bucur de ce am în prezent. Sincer!

Atâta doar că cine leagă tinerețea de el, o pierde mai repede.
Prezenta iubirii în inimă mentine tineretea.

_____________________
_____________________
Esti ceea ce lasi în urma ta.(EC)
Sus In jos
dolion

avatar

Numarul mesajelor : 21379
Varsta : 65
Data de inscriere : 31/05/2009

MesajSubiect: Re: CUVINTE DE FOLOS (I)   Joi 27 Aug 2009, 11:56

În Roma antică, niste prezicătoare cunoscute ca Sibile scriseră nouă cărți care ar fi prezis viitorul imperiului Roman. Duseră cărțile la Tiberiu.

„Cît costă ?” întrebă împăratul roman. „O sută de monezi de aur,” răspunseră Sibilele. Tiberiu mînios le alungă din fața ochilor. Sibilele arseră trei dintre cărțile lor si se întoarseră la Tiberiu.

„Costă tot o sută de monezi de aur”, îi spuseră lui Tiberiu. El rîse și le refuză: „De ce ar trebui să plătesc șase cărți la fel cît costau nouă?” Sibilele arseră încă trei cărți și se întoarseră cu cele trei rămase. „Prețul este tot o sută de monezi de aur”, spuseră. Tiberiu, măcinat de curiozitate, decise să plătească. Dar nu fu în stare să citească decît o parte a viitorului imperiului său.

„E important în viață să accepti cînd ți se oferă ocazia.”

_____________________
Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
Sus In jos
dolion

avatar

Numarul mesajelor : 21379
Varsta : 65
Data de inscriere : 31/05/2009

MesajSubiect: Re: CUVINTE DE FOLOS (I)   Joi 27 Aug 2009, 11:57

Un explorator, un om alb, nerăbdător să ajungă la destinația sa din inima Africii, promise hamalilor o plată suplimentară dacă mențin un ritm mai alert. Pentru cîteva zile merseră mai repede.

Într-o zi, însă, pe neașteptate, puseră jos bagajele și se așezară pe pămînt. Nu avea importanță cîți bani le erau oferiți, refuzau să mai meargă. Cînd, într-un final, exploratorul întrebă de ce se comportă astfel, îi dădură următorul răspuns:

“Ne mișcăm atît de repede încît nu mai știm ce facem. Acum trebuie să așteptăm ca sufletele noastre să ne ajungă din urmă.”

_____________________
Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
Sus In jos
dolion

avatar

Numarul mesajelor : 21379
Varsta : 65
Data de inscriere : 31/05/2009

MesajSubiect: Re: CUVINTE DE FOLOS (I)   Joi 27 Aug 2009, 11:58

Noi plecăm în jurul lumii în căutarea viselor noastre și a idealurilor noastre. Deseori considerăm inaccesibil ce ne este la îndemînă. Cînd ne dăm seama de greșeală, avem senzația că ne-am irosit timpul, căutînd în depărtări ceea ce era lîngă noi. Ne blestemăm că am făcut o asemenea greșeală, pentru căutarea noastră, pentru problemele pe care le-am provocat.

„Chiar dacă ar fi îngropată în casa ta, comoara nu o găsești decît dacă pleci în căutarea ei. Dacă Petru nu ar fi simțit suferința negării nu ar fi fost ales cap al bisericii. Dacă fiul rătăcitor nu ar fi abandonat totul, nu ar fi primit o petrecere în onoarea lui de la tatăl său.

Sînt anumite lucruri în viața noastră care poartă un sigiliu care spune: Vei aprecia valoarea mea doar după ce mă vei fi pierdut… și recîștigat. Nu e o alegere bună să încerci să scurtezi drumul.”

_____________________
Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
Sus In jos
dolion

avatar

Numarul mesajelor : 21379
Varsta : 65
Data de inscriere : 31/05/2009

MesajSubiect: Re: CUVINTE DE FOLOS (I)   Joi 27 Aug 2009, 12:00

O doamna venise să vadă o comedie pe Broadway și în timpul unei pauze ieși să bea ceva. Holul era plin și lumea fuma, bea și vorbea. Cînta un pianist dar nimeni nu era atent la muzica lui. Femeia își lăsă paharul și studie muzicianul. Părea plictisit și-și făcea doar munca așteptînd să se termine pauza. Se apropie de pian.

„Ești de-o plictiseală mortală! De ce nu cînți măcar pentru tine însuți?” exclamă.

Pianistul fu surprins și atunci începu să cînte genul de muzică care îi plăcea lui. În puțin timp întregul hol amuțise. Cînd termină piesa lumea explodă în aplauze entuziaste.

_____________________
Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
Sus In jos
dolion

avatar

Numarul mesajelor : 21379
Varsta : 65
Data de inscriere : 31/05/2009

MesajSubiect: Re: CUVINTE DE FOLOS (I)   Joi 27 Aug 2009, 16:47

Cînd am deschis ochii în dimineața asta, motive serioase de bucurie s-au năpustit să mă convingă că viața e o minune: tavanul era tot sus, podeaua era unde o lăsasem, jos, pata dreptunghiulară de cer era prinsă ca de obicei de fereastră, albastră.
Și ca și cum n-ar fi fost de ajuns, ecouri de vise roz mă trăgeau încă de mînecă.
A trebuit să aleg. Prizonieratul meu între două lumi nu mai putea continua. Și am ales.
Respectându-mi dorința, visele mi s-au ascuns sub pleoape, colorîndu-mi privirea.
Mă voi trezi: iată prima alegere.
Faină alegere: mă voi trezi!

_____________________
Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
Sus In jos
dolion

avatar

Numarul mesajelor : 21379
Varsta : 65
Data de inscriere : 31/05/2009

MesajSubiect: Re: CUVINTE DE FOLOS (I)   Vin 28 Aug 2009, 08:18

Secole la rînd oamenii s-au condus în societate după legea „Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte”. Dar această lege violentă ce pune propria persoană pe primul plan a dus la vreun cîștig real pe termen lung? Chiar cînd scopul răzbunării asupra celui ce ne-a greșit cîndva este atins, răzbunarea urmărită cu asiduitate timp îndelungat nu aduce decît o satisfacție de moment, iar dacă ne analizăm atent vom resimți imediat după aceea o stare de goliciune interioară care otrăvește sufletul prin secătuirea oricărei fericiri și împietrește inima.

_____________________
Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
Sus In jos
dolion

avatar

Numarul mesajelor : 21379
Varsta : 65
Data de inscriere : 31/05/2009

MesajSubiect: Re: CUVINTE DE FOLOS (I)   Vin 28 Aug 2009, 08:19

Venirea Lui Iisus pe Pămînt a deschis calea desăvîrșirii omului prin respectarea unor învățături Divine dezvăluite treptat începînd cu Predica de pe Munte, învățături ce pun pe primul loc nu răzbunarea, ci iertarea, blîndețea și răbdarea conform îndemnului „Dă-i și cămașa de pe tine celui care îți ia haina”. Secretul tainic al eficienței acestei învățături constă tocmai prin nerăspunderea la rău cu rău ci cu bine, căci binele oricît de puțin ar fi la început are o putere infinit mai mare și duce mai devreme sau mai tîrziu la blocarea expansiunii răului. Această lege minunată nu se referă doar la interacțiunile din planul fizic. Atunci cînd un conflict vă tulbură existența, fie că provine dinăuntru sau se datorează unei agresiuni exterioare, nu vă grăbiți să răspundeți cu aceeași monedă căci intrați în rezonanță cu energiile sale grosiere și mai ales nu faceți acest lucru în numele unui ideal sublim sau chiar în numele lui Dumnezeu căci vă veți îndepărta de El. Nu vă grăbiți să respingeți nimic cu ostilitate, căci respingerea generează respingere. Urmăriți să integrați totul detașat, sesizînd prin transfigurare Energia Divină a Vieții pretutindeni, indiferent de forma sa de manifestare, chiar conflictuală. Căci conflictul este însuși motorul manifestării, iar transformarea nu ar fi posibilă în afara lui. Pe de altă parte, păstrați întotdeauna în adîncul ființei voastre convingerea fermă că Marea Realizare constă tocmai în acea stare non-conflictuală, de calm, nemișcare și liniște absolută.

Fericit este cel care poate înțelege acest paradox!

_____________________
Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
Sus In jos
dolion

avatar

Numarul mesajelor : 21379
Varsta : 65
Data de inscriere : 31/05/2009

MesajSubiect: Re: CUVINTE DE FOLOS (I)   Vin 28 Aug 2009, 08:23

Oamenii sunt buni

Relațiile interumane, în extraordinara lor complexitate, te aduc de multe ori în situația de a afirma că lumea în care trăim este o lume nedreaptă, o lume a concurenței neloiale și că semenii noștri sînt capabili să se folosească de orice mijloace pentru a-și atinge ambițiile personale și scopurile egoiste.

Dar oricat de ciudați în manifestări sau de incomozi ni s-ar putea părea uneori o parte dintre semenii noștri, în realitate oamenii sunt buni. Este dificil să admiți acest lucru atunci cand te cramponezi prea mult de dreptatea ta personală și găsești vina numai în ceilalți. Ținandu-te la distanță de cei pe care-i consideri vinovați și judecand lucrurile în mod superficial, cazi foarte ușor în capcana de a te considera nevinovat și superior moral celorlalți.

În astfel de situații comunicarea sinceră și deschisă reprezintă cheia rezolvării tuturor conflictelor, în aparență de nerezolvat. Ea te ajută să îi cunoști pe oameni într-un mod mai profund și să îi vezi în adevărata lor lumină. Astfel, vei descoperi că motivațiile sau punctele lor diferite de vedere nu le contrazic pe ale tale, ci le nuanțează sau le întregesc, vei descoperi că de multe ori ai făcut presupuneri inutile și că i-ai judecat greșit.

Oamenii sunt esențialmente buni. Dar acesta este un secret pe care îl poți afla doar deschizandu-te în fața experienței.

"Cel mai grandios lucru în univers este un om bun care se luptă cu restriștea; totuși este unul mai mare: acesta-i omul bun care îi vine în ajutor."

"Tot ce ți se va părea că-i lucrul cel mai bun, să-ți fie lege neînfrîntă."

"Binele absolut al naturii omenești este cuprins în pacea corpului și a sufletului."

_____________________
Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
Sus In jos
dolion

avatar

Numarul mesajelor : 21379
Varsta : 65
Data de inscriere : 31/05/2009

MesajSubiect: Re: CUVINTE DE FOLOS (I)   Vin 28 Aug 2009, 08:32

Vina este unul din cele mai importante sentimente ce ne modelează caracterul, încă de cînd facem primii pași în viață, contribuind la formarea noastră ca oameni. Ca orice lucru de pe lumea asta, vina are o parte bună, constructivă, și una rea, care duce la degradare. Partea pozitivă e aceea care te ajută să înveți dintr-o greșeală și te face să nu o mai repeți. Partea cea rea reprezintă vina dusă la extrem.

Încă de mic am fost învațat să mă simt vinovatăpentru fiecare greșeală ce o făceam și cred că fiecare din noi a beneficiat de aceeași atitudine din partea părinților, a rudelor sau a cunoștințelor care ne-au dominat existența la acea vreme. Apoi a urmat școala, un mediu care pleda cu tărie și încă pledează pentru pedepsirea elevilor ce comit greșeli. Religia, avea să mă învețe că fiecare greșeală ce o fac este contabilizată undeva acolo sus și că la sfîrșit voi fi judecat și sancționat în funcție de numărul și gravitatea greșelilor (păcatelor) mele.

Dar poate cel mai aspru judecător al greșelilor mele a fost lumea înconjurătoare, cu care fiecare ajungem să dăm piept mai devreme sau mai tîrziu. Să analizăm puțin această lume: nu simțiți oare că în mijlocul acestei lumi trebuie mereu să părem altfel decît sîntem, să mințim și să ascundem greșelile pe care, ca orice om, le-am facut, doar de teama de a nu fi învinuiți, criticați și judecați? Nu-i așa că ni se cere să fim perfecți, că ni se critică greșelile? Mai rău, că diferențele dintre noi sînt luate drept greșeli și judecate?

Și totuși… e normal să facem greșeli! Pentru că astfel învățăm. Așa am fost concepuți! Sîntem aici pe pămînt să învățăm, să experimentăm, să ne cunoaștem pe noi înșine. Și cum putem afla cum sîntem de fapt, dacă nu experimentînd? Cine se naște învățat? Vă rog să înțelegeți: învățăm făcînd greșeli! Și cu cît vom face mai multe greșeli, cu atît vom învăța mai multe! Deci să încetăm să mai judecăm pe alții pentru momentele cînd calcă strîmb. Iisus a spus: "Cel ce este fără de greșeală să arunce primul cu piatra". Nimeni nu cred ca a spus-o mai sugestiv și mai frumos pînă acum.

Asadar… să începem să acceptăm că, oameni fiind, facem greșeli. Dacă știm asta, vom înceta să mai aruncăm vina pe alții pentru greșelile noastre. Acesta e un pas înainte! Următorul pas e să identificăm corect greșeala, și, în măsura în care putem, cauzele care ne-au determinat să o comitem. Și apoi urmează un pas foarte important, dar care nu ar fi posibil fără etapele dinaintea lui: să tragem învățăminte și să încercăm să ne corectăm! Să lucrăm la îmbunătățirea propriei noastre persoane, folosindu-ne de aceste greșeli care ne ajută să ne dăm seama ce nu e în odine cu noi și unde e nevoie să intervenim! Să învățăm, pentru ca pe viitor să nu mai facem aceeași greșeală. Greșelile noastre ne pot ajuta, pot fi foarte utile dacă știm cum să le dăm o întrebuințare. Trecem prin anumite încercări în viața noastră care sînt menite să scoată la iveală temerile și defectele noastre ce necesită corecție. E inutil să fugim de ele, cu cît vom fugi mai mult cu atît ne vom confrunta cu situații asemănătoare care parcă ne spun: "Oprește-te o secundă, aici e ceva care trebuie schimbat!". Religia ne învață că a greși e un păcat. Un mare om de afaceri și în primul rînd un mare OM a spus: "Nu e păcat să facem greșeli. Păcat e atunci cînd facem o greșeală și nu învățăm din ea." Cred că mult mai important decît greșeala însăși, este efectul ei asupra persoanei care a comis-o; depinde foarte mult de persoana în cauză ca acest efect să fie benefic sau negativ.

Și dacă am realizat toți acești pași atunci vom fi pregătiți să facem ultimul și cel mai important pas: să ne iertăm pe noi înșine pentru greșeala comisă și să mergem mai departe!

_____________________
Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
Sus In jos
dolion

avatar

Numarul mesajelor : 21379
Varsta : 65
Data de inscriere : 31/05/2009

MesajSubiect: Re: CUVINTE DE FOLOS (I)   Vin 28 Aug 2009, 08:34

Nu cred că Dumnezeu ne învinuiește pentru greșelile pe care le facem. Pentru El sîntem ca niște copii care permanent învățăm, permanent evoluăm și ne dezvoltăm, făcînd greșeli și experimentînd. Nu cred că Dumnezeu te va pedepsi pentru greșelile tale. El te va ajuta să ieși din impas, te va dojeni blînd, ca un Tată care te iubește și va suferi alături de tine atunci cînd tu vei suferi, va suferi cînd va vedea că refuzi să te ierți și să te îndrepți, căci știe că asta nu va duce decît la și mai multă suferință.

Dumnezeu ne iubește enorm. El nu contorizează fiecare greșeală pe care o facem pentru ca, la Judecata de apoi, să ne o reproșeze. De fapt… există cu adevărat Judecata de apoi așa cum ne o imaginăm noi? Am citit într o carte un lucru foarte interesant, și vă cer să vă gîndiți puțin la cum ar fi dacă, în acel moment, al Judecății de apoi, noi am fi și judecătorul și cel judecat? Dacă, doar pentru o clipă, Dumnezeu ne-ar da să ne vedem prin ochii Lui, așa cum ne vede el acum? Oh! Ce am mai plînge atunci! Ne-am putea vedea în totalitate sufletul plin de răni, de remușcări și de dureri nevindecate ce le-am acumulat de-a lungul vietii! Dumnezeu ne iubește și suferă alături de noi cînd noi suferim. Dacă voi aveți pe cineva la care țineți enorm, părinte, frate, soră, iubitul sau iubita, nu vă doare atunci cînd acea persoană suferă pentru că a facut o greșeală? O veți pedepsi sau o veți ierta? Gîndiți-vă că Dumnezeu ne iubește infinit mai mult de atît, dincolo de puterea unui om de a percepe sau simți. Cum ar putea El condamna la suferință veșnică un suflet chinuit, care deja suferă din cauza greșelilor sale? Nu vreau sa fiu în contradicție cu Biserica, ce predică existența Iadului. Vreau doar să trec dincolo de anumite prejudecăți pe care Biserica însăși le-a format, de anumite limite pe care ea le-a impus iertării și iubirii însăși, care, prin natura lor, nu au limite. Dacă vă este mai confortabil, credeți în existența Iadului și a chinurilor veșnice, dar încetați să vă mai autocondamnați pentru greșelile voastre.

_____________________
Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
Sus In jos
dolion

avatar

Numarul mesajelor : 21379
Varsta : 65
Data de inscriere : 31/05/2009

MesajSubiect: Re: CUVINTE DE FOLOS (I)   Vin 28 Aug 2009, 08:37

În școală și în lumea de afară sîntem învățați că cei mai puternici reușesc în viață, că cei mai puternici supraviețuiesc! Cine sînt acești "cei mai puternici"? Dintr-un anumit punct de vedere pot spune că aceștia sînt cei care au făcut cele mai multe greșeli, care au învățat din ele și apoi au mers mai departe! Și cine este cel "slab"? Este acela care a învățat cel mai bine că nu trebuie să greșească, că va fi pedepsit dacă face asta, că trebuie să fie perfect (sau măcar să pară) și de aceea se și ferește să acționeze, de teama de a greși.

_____________________
Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
Sus In jos
dolion

avatar

Numarul mesajelor : 21379
Varsta : 65
Data de inscriere : 31/05/2009

MesajSubiect: Re: CUVINTE DE FOLOS (I)   Vin 28 Aug 2009, 08:39

Dacă am reușit să înțelegem aceste lucruri, atunci cu siguranță le vom putea extinde și la cei din jurul nostru, îmbunătățindu-ne astfel relațiile cu ceilalți. Vom accepta mai ușor cînd cineva greșește față de noi sau față de alte persoane din viața sa, pentru că știm că a greși e ceva normal, omenește. Și vom putea ierta pe celălalt pentru că ne a făcut rău din greșeală, pentru că nici noi și nici el, nu ne-am născut învățați. Vom aștepta ca el să învețe din greșeala sa, îl vom ajuta dacă va fi nevoie și ne vom bucura cînd vom vedea că datorită greșelii lui a devenit mai bun, mai înțelept.

Tind să cred că aceste lucruri, odată însușite, vor lovi direct într-o puternică rea deprindere a multora dintre noi, și anume aceea de a bîrfi. Pentru că, de fapt, ceea ce bîrfim noi sînt în special greșelile altora, de multe ori ale unor oameni pe care nici nu-i cunoaștem, doar pentru a demonstra cît de "buni" sîntem noi prin comparație, noi cei care "nu am face niciodată astfel de greșeli"… Cu alte cuvinte analizăm cu satisfacție paiul din ochiul altuia!

Să învățați să iertați, întîi pe voi înșivă și apoi pe cei din jurul vostru. Totul începe de la noi înșine, nu de la altcineva! Încrederea, bunătatea, adevărul, optimismul… absolut toate trebuie învățate pornind de la noi înșine! La fel și iertarea! Citez aici pe Phil Bosman, care a spus un lucru impresionant: "Îmbunătățește lumea începînd cu tine însuți!" Nu zic că e ușor, dar efortul se merită!

Închei aici, cu un citat care rezumă, cred, existența noastră pe pămînt și ne dă cheia unei vieți fericite: "Construiește-ți viața cu Hristos, restul va veni de la sine." (Paul Liekens)

_____________________
Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
Sus In jos
dolion

avatar

Numarul mesajelor : 21379
Varsta : 65
Data de inscriere : 31/05/2009

MesajSubiect: Re: CUVINTE DE FOLOS (I)   Vin 28 Aug 2009, 09:12

Toți vorbim despre dorința noastră de a căuta adevărul, dar de cele mai multe ori ne este rușine să recunoaștem că ne este mult mai comod să trăim în minciună. De fapt ceea ce dorim cei mai mulți dintre noi nu este să aflăm adevărul, ci, mai degrabă, să ni se confirme viziunea proprie, limitată despre lume. O lume care este în continuă schimbare, o lume a cărei realitate este totdeauna cu un pas înainte față de „adevărul nostru”, o lume față de care mintea este tot timpul neadaptată. De obicei, dacă spui sincer unui om părerea ta proprie despre un anumit lucru, iar aceasta nu concordă cu părerea lui proprie, acel om va spune că înțelegerea ta este eronată. De fapt, nu după adevăr tînjește mintea, ci după păstrarea unei stări de stabilitate. Acea stabilitate confortabilă care ne oferă sentimentul unei fericiri „călduțe”, fericire care însă ne duce departe de calea miracolelor.

_____________________
Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
Sus In jos
dolion

avatar

Numarul mesajelor : 21379
Varsta : 65
Data de inscriere : 31/05/2009

MesajSubiect: Re: CUVINTE DE FOLOS (I)   Vin 28 Aug 2009, 09:14

Am fost învățați că orice lucru trebuie demonstrat. A demonstra, înseamnă în fond, a pune în concordanță o informație nouă cu ansamblul nostru de cunoștințe vechi, pe care le considerăm adevărate. Nu ar fi nimic rău dacă am aplica acest mod de a cunoaște doar în domeniul matematicii, sau a altor științe exacte, domenii ale cunoașterii construite în mod artificial și controlabile de către mintea umană. Dar noi încercăm să judecăm lumea înconjurătoare pe același principii.

Astfel judecățile pe care le putem emite despre lumea reală, chiar dacă par valide și în conformitate cu sistemul nostru de cunoștințe, sînt numai aparențe. Orice hotărăște mintea, orice afirmă ea, este afectat de condiționări, de educație, de prejudecăți. În general noi ne limităm viziunea asupra realității doar la o mică parte, care poate fi controlabilă prin procese mentale. Judecățile noastre se desfășoară apoi mecanic și, de cele mai multe ori, neținînd cont de vorba înțeleaptă : „singurul lucru permanent în această lume este schimbarea.”

De exemplu: vedem un hoț. Faptul că el fură este ceva real, necontestat de nimeni. Și firește, faptul de a fura nu este considerat a fi bun. Astfel, atunci cînd afirmăm despre un om că este hoț, mintea ne spune „Ai dreptate, afirmația ta este adevărată.” De ce este însă un hoț rău? Și ce este de fapt răutatea? De ce a fost obligat să fure? Iar acțiunea de a fura este numai una dintre acțiunile sale, dar pe baza acesteia afirmăm ceva în legătură cu întreaga sa persoană. Bineînțeles că el face și altceva în afară de a fura. Omul în întregul său este mult prea vast, dar mintea a ales doar o singură acțiune pentru a afirma ceva despre întreaga ființă. Acesta este doar unul dintre motivele pentru care se spune în tradițiile spirituale „nu judeca, pentru a nu fi judecat.”

_____________________
Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
Sus In jos
dolion

avatar

Numarul mesajelor : 21379
Varsta : 65
Data de inscriere : 31/05/2009

MesajSubiect: Re: CUVINTE DE FOLOS (I)   Vin 28 Aug 2009, 09:15

Care între voi va vrea să fie mai mare, să fie slujitorul vostru.
Și care dintre voi va vrea să fie întîiul, să fie sluga voastră.
Ev. Matei, XX.26-28

Baruch Spinoza definește orgoliul drept "plăcerea care se naște din pricină că omul se apreciază pe sine însuși mai mult decît trebuie", iar Voltaire ca "o lăcomie bolnăvicioasă de laudă"

Orgoliul, împreună cu formele sale particulare de manifestare, aroganța și mîndria, reprezintă unul din cele mai puternice defecte umane: "Mîndria atîrnă în balanță tot atît cît toate mizeriile noastre luate la un loc." (Blaise Pascal)

_____________________
Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
Sus In jos
dolion

avatar

Numarul mesajelor : 21379
Varsta : 65
Data de inscriere : 31/05/2009

MesajSubiect: Re: CUVINTE DE FOLOS (I)   Vin 28 Aug 2009, 09:16

Această formă particulară a personalității umane, orgoliul, apare întotdeauna în sfera relațională. Schopenhauer remarca faptul că "satisfacerea vanității... omul nu și-o poate procura decît comparîndu-se cu alții". Cineva se poate manifesta în mod orgolios numai față de o altă persoană sau un grup de persoane. Poate fi mîndru că are mai mult ca altul, sau că știe mai multe, sau că poate mai multe în comparație cu ceilalți. "Păzește-te a doua zi după succes", avertiza Titu Maiorescu, iar Schiller observa că "pe învingătorul prea mîndru îl doboară propria sa fericire". De aceea este atît de des întîlnit în prezent, cînd în societate, la serviciu, pe stradă, chiar și în multe familii, faptul că domnește competiția. Scara actuală de valori imprimă mentalități de luptător bazate pe denigrarea și înjosirea aproapelui pentru a putea accentua propriile valențe (ezit să le numesc "calități"). O foarte sugestivă imagine, găsită pe Internet, reprezenta o pisică obeză care se ruga: Doamne, dacă nu mă poți face slabă, măcar fă-mi prietenii grași. În această josnică competiție, orice mică victorie alimentează "umflarea în pene" precum broasca din fabula lui La Fontaine care demonstrează foarte sugestiv efectele creșterii în avalanșă ale orgoliului.

_____________________
Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
Sus In jos
dolion

avatar

Numarul mesajelor : 21379
Varsta : 65
Data de inscriere : 31/05/2009

MesajSubiect: Re: CUVINTE DE FOLOS (I)   Vin 28 Aug 2009, 09:17

Un alt aspect al orgoliului, legat tot de sfera relațională, este faptul că are capacitatea de a "orbi" vremelnic luciditatea celui în cauză, provocînd reacții de obicei violente la orice "afront". Orgoliosul capătă o sensibilitate maladivă la orice observație ce contravine imaginii pe care și-a creat-o despre el însuși, de regulă falsă ori exagerată. La o analiză mai atentă, se poate observa că, în realitate, orgoliul este o manifestare dizarmonioasă a egoului nostru. Balzac spunea că "vanitatea înseamnă adorarea eului" iar Nichifor Crainic că "omul trufaș mută centrul de greutate al tuturor lucrurilor în eul său orgolios". Acest fals centru al ființei noastre se simte amenințat de orice tentativă de deconspirare și de aceea reacționează brutal cînd este "călcat pe bătătură". Mai mult, această "îmbolnăvire" provoacă și o deformare a modului cum percepem realitatea, ne face să o oglindim în mod deformat. "Vanitatea noastră și prea marea prețuire pe care o avem pentru noi înșine ne fac să bănuim la ceilalți o trufie față de noi, care adesea nu există. O persoană modestă nu are slăbiciunea aceasta" (La Bruyere). Înțelepciunea românească observă că orgoliosul mai degrabă vede bîrna din ochii vecinului decît paiul din ochiul propriu.

_____________________
Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
Sus In jos
dolion

avatar

Numarul mesajelor : 21379
Varsta : 65
Data de inscriere : 31/05/2009

MesajSubiect: Re: CUVINTE DE FOLOS (I)   Vin 28 Aug 2009, 09:18

Orgoliul stă la baza multor conflicte stupide, tensiuni, lupte și violențe între ființele umane ignorante. Ne manifestăm mînați de perfidia sa în foarte multe împrejurări, fără să ne dăm seama. Chiar dacă mai tîrziu regretăm, tot el ne oprește în a recunoaște că am greșit, blocînd însăși încercarea de a repara ce am distrus. Forma specifică de manifestare a orgoliului este prin comunicare verbală: Lauda de sine nu aduce-a bine. "Vorbim puțin cînd vanitatea nu ne dă ghes la vorbă" (La Rochefoucauld). Mîndria celor mici stă în a vorbi totdeauna despre ei înșiși; mîndria celor mari e de a nu vorbi niciodată despre ei înșiși (Voltaire). Una din formele cele mai uzuale dar ascunse de exprimare verbală ale orgoliului este ironia.

_____________________
Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
Sus In jos
dolion

avatar

Numarul mesajelor : 21379
Varsta : 65
Data de inscriere : 31/05/2009

MesajSubiect: Re: CUVINTE DE FOLOS (I)   Vin 28 Aug 2009, 09:19

Oricît de curios ar părea, orgoliul este generat de un sentiment sau complex de inferioritate. De exemplu o persoană foarte orgolioasă în plan mental poate avea un complex de inferioritate în plan afectiv, sexual, etc. Manifestările viciate ale egoului tind să acopere sau să ascundă aceste minusuri sub o mască violentă ce încearcă să păstreze sau să obțină ceea ce crede că i se cuvine.

Ca formă de manifestare a egoului, orgoliul are un efect nefast asupra sufletului, îndreptîndu-l către lumi demoniace. Nicolae Iorga punctează astfel această idee: "Mîndria unora nu e decît strălucitul monument funebru pe care l-au ridicat asupra sufletului mort demult... Egoism înseamnă să faci din ființa ta temnița sufletului tău. Dar tot el ne oferă însă și soluția: "Măsori lumea cu măsura ta, care se pierde odată cu tine". Deci, de fiecare dată cînd orgoliul încearcă să se impună, analizează în mod lucid motivațiile ascunse ale reacțiilor tale și amintește-ți că totul este trecător și că toate aceste certuri mărunte nu au nici o importanță dintr-o perspectivă temporală mai largă: Nimic nu ne poate abate mîndria și nu ne astîmpără trufia, ca gîndul că frumusețea, puterea, averea sînt trecătoare (Wagner).

Și totuși, orgoliul perfect lucid și purificat (sublimat) constituie o foarte importantă sursă de autodepășire care ne poate oferi elanul necesar pentru a trece cu mult dincolo de ceea ce în mod obișnuit considerăm noi că sîntem capabili. Redirecționarea energiilor negative ale orgoliului ne pot îmbogăți sufletul cu calități precum răbdarea, modestia, umilința.

_____________________
Pentru cine vrea să creadă, am o mie de motive. Pentru cine nu vrea să creadă, n-am nici unul.
Sus In jos
Continut sponsorizat




MesajSubiect: Re: CUVINTE DE FOLOS (I)   

Sus In jos
 
CUVINTE DE FOLOS (I)
Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus 
Pagina 4 din 40Mergi la pagina : Înapoi  1, 2, 3, 4, 5 ... 22 ... 40  Urmatorul

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
LUMINA LUMII :: POPASURI personalizate si întretinute de autori :: DOLION-
Mergi direct la: